Passeriformes > Emberizidae > Specia Emberiza cia
Expand pic

Presură de munte

Emberiza cia

Deschide galerie
Foto: Andrei Chiș
Taxonomie

RegnulAnimalia

ClasaAves

OrdinulPasseriformes

FamiliaEmberizidae

Specia Emberiza cia

01:54

Descriere

Este o specie de presură de talie relativ mare. Se diferențiază în orice penaj prin marcajele contrastante de pe cap, cu dungi întunecate în lungul laturilor creștetului, peste ochi și delimitând obrajii. Gușa și pieptul sunt gri-cenușiu, iar abdomen maroniu-ruginiu. Coada este lungă cu marginile albe, târtița maroniu-roșiatică, fără striuri. Dimorfismul sexual este foarte redus. Femela poate fi diferențiată prin griul mai puțin extins pe piept, striuri deschise pe partea de jos a gușii, pieptului și flancurilor, iar pe cap prezintă un model mai difuz. Lungimea corpului este de 15-16,5 cm şi are o greutate medie de 17-29 g.

Etimologia denumirii știintifice

Numele genului provine din cuvântul german embritz - presură. Numele de specie, cia reprezintă o onomatopee, cu referință la unul dintre sunetele pe care îl emite specia în elaborarea cântecului melodios.

Localizare și comportament

Distribuție
Specia este distribuită în jumătatea sudică a Europei, nord-vestul Africii și vestul Asiei (inclusiv Asia Mică și Orientul Apropiat). În România are o distribuție fragmentată, fiind prezentă în zonele montane cu stâncărie, în special în masive calcaroase. Populațiile cele mai numeroase sunt în zonele muntoase din vestul și sud-vestul țării.
Fenologie
Specia cuibărește în România, fiind sedentară. Iarna coboară la altitudini mai joase.
Habitate
Cuibărește pe pante abrupte, presărate cu pietre sau stânci, pe pante montane deschise, imediat deasupra limitei arborilor cu iarbă și tufișuri țepoase și arbori răzleți. Poate fi întâlnită și în poieni și pajiști montane, chiar sub limita arborilor.
Hrană
În afara sezonului de reproducere se hrănește cu semințe sau alte părți ale plantelor. În perioada de reproducere își hrănește puii cu nevertebrate: păianjeni, furnici, muște, fluturi, melci, lăcuste etc.
Alte informații
Este singura specie de presură de la noi adaptată la zonele de stâncărie din regiunile înalte (montane), putând urca și la altitudini de peste 2000 de metri.

Populație

Populația globală a speciei este estimată la 7 700 000-16 900 000 de indivizi. Populația Europeană este estimată la 1 930 000-4 230 000 de perechi cuibăritoare, tendința populațională la nivel european fiind considerată ușor crescătoare. Populația din România este estimată la 5 300- 53 000 de perechi cuibăritoare, tendința populațională fiind deocamdată necunoscută.

Reproducere

Perioada de reproducere începe la sfârșitul lunii martie/ începutul lunii aprilie. Femela depune de obicei 1-2 ponte pe an, în mod excepțional 3 ponte, formate din 3-6 ouă. Incubarea durează 13-15 zile și este realizată de către femelă. Puii părăsesc cuibul la 13-15 zile, dar sunt hrăniți în continuare de către ambii părinți pentru încă trei săptămâni. Cuibul este elaborat de către femelă, din ierburi uscate, mușchi și fire de păr. Acesta este amplasat pe sol sau pe o suprafață stâncoasă, rareori în crăpătura unei stânci sau în copac.

Harti jpeg: Harta de distribuție a zonelor de cuibărire bazată pe Raportarea pe Art. 12 (2020)

Galerie poze și ilustrații