Passeriformes > Fringillidae > Specia Carduelis carduelis
Expand pic

Sticlete

Carduelis carduelis

Deschide galerie
Foto: Szabo József Iosif
Taxonomie

RegnulAnimalia

ClasaAves

OrdinulPasseriformes

FamiliaFringillidae

Specia Carduelis carduelis

01:50

Descriere

Este o specie de cinteză de talie mică. Dimorfismul sexual este foarte redus. Adulții sunt foarte viu colorați, cu spatele și pieptul de culoare maroniu deschis, abdomenul albicios, aripile negru cu galben intens în zona centrală. Pe cap au colorit negru, obrajii sunt albi iar în jurul ciocului și pe frunte sunt roșii. Are pete albe pe vârful remigelor și pe penele din coadă. Juvenilii sunt mai puțin colorați, fără negru și roșu în zona capului. Lungimea corpului este de 12-13 cm și are o greutate medie de 17 - 29 g.

Etimologia denumirii știintifice

Numele de gen și de specie - Carduelis - este denumirea în latină a unor specii de scaieți - Carduus - cu referire la comportamentul de hrănire al speciei pe perioada de iarnă, când poate fi văzută în grupuri numeroase pe aceste plante.

Localizare și comportament

Distribuție
Specia are o distribuție largă, cuibărind în vestul Palearcticii, din Irlanda și până în Rusia centrală. În nord cuibărește până în peninsula Scandinavă, iar la sud cuibărește inclusiv în nordul Africii.
Fenologie
Specia cuibărește în România, fiind în general sedentară. Înregistrează mișcări ample pe timpul iernii, în funcție de severitatea acestora, putându-se deplasa înspre regiuni mai sudice în numere mari.
Habitate
Cuibărește într-o gamă foarte variată de habitate, în arbori sau tufe, precum habitate forestiere deschise, parcuri cu arbori abundenți, livezi și grădini, aliniamente de arbori sau zăvoaie de-a lungul râurilor. Ocupă orice fel de habitat semi-deschis, inclusiv habitate antropice (localități).
Hrană
Are o gamă variată de hrană, predominant plante (muguri, flori, fructe), iar în sezonul rece în special semințe și fructe uscate - cu preferință pentru specii de Asteracee; suplimentar consumă nevertebrate mici și larvele lor.
Alte informații
Fiind o specie viu colorată și cu un cântec elaborat și melodios, este foarte adesea ținta braconajului, pentru a fi ținută în captivitate.

Populație

Populația globală este estimată la 101 000 000 - 155 000 000 de indivizi. Cea europeană este estimată la 27 800 000 - 42 700 000 de perechi. Specia este clasificată ca ”Risc scăzut”. Tendința populațională în Europa este considerată ușor crescătoare. În România, estimările arată o populație de aproximativ 750 000 - 1 500 000 de perechi cuibăritoare. În România, tendința populațională este deocamdată fluctuantă.

Reproducere

Perioada de reproducere începe în luna aprilie. Depune de obicei 4-6 ouă, pe care le clocește femela. Incubarea durează 9-12 zile. Puii devin zburători la 13-18 zile. Poate avea 2 ponte pe an. Păsările cuibăresc solitar sau în grupuri mici (mai multe cuiburi pe un arbore). Cuiburile sunt elaborate, cu structură din crengi, căptușite cu materii vegetale (mușchi, iarbă), pânză de păianjen, păr de animale, pene etc; sunt amplasate în arbori sau tufe.

Harti jpeg: Harta de distribuție a zonelor de cuibărire bazată pe Raportarea pe Art. 12 (2020)

Galerie poze și ilustrații