Descriere
Este o specie de rață de talie medie. Ca și la toate speciile de rațe, există dimorfism sexual, însă este mai puțin accentuat. Ambele sexe au colorit general maroniu, cu spatele contrastant mai închis la culoare decât flancurile sau abdomenul. Masculul are coloritul capului mai deschis și maroniul cu nuanțe roșcate, iar irisul deschis la culoare. Lungimea corpului este de 38-42 cm şi are o greutate medie de 460-730 g. Anvergura aripilor este cuprinsă între 60-67 cm.
Etimologia denumirii știintifice
Numele de gen (Aythya) este numele grecesc al unei specii marine neidentificate, iar numele de specie provine din cuvântul rus nâroc - denumirea în limba rusă a unor specii de rațe din acest gen.
Localizare și comportament
Distribuție
Specia cuibărește pe o arie foarte largă, în regiunea Palearctică, din Europa centrală, până în Asia centrală, la latitudini temperate și în zona mediteraneană. În România specia cuibărește în toate regiunile mai joase ale țării, din Delta Dunării până în zonele de deal, în regiuni cu zone umede întinse de lacuri cu vegetație acvatică bogată.
Fenologie
Specia cuibărește în România, fiind prezentă la noi tot timpul anului. Abundența însă nu este constantă. În perioada de cuibărit este mult dispersată, și în numere mai mari, în general în locurile de cuibărit. Toamna, se adună în grupuri suprafețele acvatice. Peste iarnă, numărul de exemplare este mult mai redus, mare parte din indivizi iernând în zonele sudice ale Europei și Asiei sau în Africa.
Habitate
În România este prezentă în toate zonele umede mari în perioada de cuibărit, ocupând habitate acvatice întinse din zonele joase, bogate în vegetație palustră și cu maluri mâloase, fiind mai abundentă în Delta Dunării și în zonele umede din lunca râurilor mari. În sezonul de toamnă se adună în numere mai mari, pe suprafețele de apă deschise, la început mult mai dispersat, iar apoi, concentrat. În perioada de iarnă rămân mai puține exemplare, majoritatea iernând în zonele mediteraneene.
Hrană
Rața roșie este omnivoră, însă mare parte din dietă constă în specii vegetale (macroalge, muguri și frunze ale speciilor de plante acvatice etc.); nevertebratele acvatice constituie o bună parte din dietă în special în perioada de cuibărit (moluște, crustacee și insecte acvatice).
Alte informații
Fiind mai rară și în declin, este un taxon de interes comunitar, fiind specie țintă pentru desemnarea ariilor Natura 2000. România este una dintre țările europene de importanță majoră pentru conservarea acestei specii.
Populație
Populația globală este estimată la 180 700 - 238 300 de indivizi. Cea europeană este estimată la 17 400 - 30 100 de perechi. În România, estimările arată o populație de aproximativ 11 700 - 18 000 de perechi cuibăritoare. Specia este clasificată ca ”Aproape amenințată”. Tendința populațională la nivel european este considerată descrescătoare. În România tendința populațională este deocamdată necunoscută.
Reproducere
Perioada de reproducere începe în luna aprilie, iar depunerea ouălor are loc începând cu luna mai. Femela depune de obicei 8-10 ouă, pe care le clocește singură. Incubarea durează 25-28 de zile. Puii devin zburători la 55-60 de zile. Păsările cuibăresc izolat, uneori și în grupuri laxe, amplasând cuiburile la câțiva metri distanță. Cuiburile sunt amplasate în apropierea apei, direct pe sol, ascunse în vegetație sau uneori în cavități sau sub rădăcini; cuibărește izolat sau în grupuri răsfirate, uneori în cadrul coloniilor altor specii (pescăruși).
Amenințări și măsuri de conservare
Specia este în declin, în special din cauza reducerii sau dispariției zonelor umede naturale, cu suprafețe întinse și vegetație abundentă. Alte amenințări la adresa speciei sunt arderea târzie a stufului și managementul intensiv al iazurilor piscicole (în special tăierea/reducerea vegetației de mal). În unele locații și vânătoarea accidentală (fiind specie protejată, vânătoarea este interzisă) constituie o amenințare. Fiind specie Natura 2000, majoritatea locațiilor în care specia cuibărește (sau se adună în numere mari în migrație) au fost incluse în rețeaua europeană de Arii de Protecție Specială. De asemenea, în România a fost pregătit un Plan Național de Acțiune pentru conservarea speciei (de către SOR/BirdLife Romania și WWF Programul Dunăre- Carpați).
