Anseriformes > Anatidae > Specia Aythya ferina
Expand pic

Raţă cu cap castaniu

Aythya ferina

Deschide galerie
Foto: Szabo József Iosif
Taxonomie

RegnulAnimalia

ClasaAves

OrdinulAnseriformes

FamiliaAnatidae

Specia Aythya ferina

Descriere

Este o specie de rață de talie medie ce prezintă dimorfism sexual. Masculul în penaj nupțial are capul de culoare castanie, pieptul, ceafa, coada, târtița și subcodalele sunt de culoare neagră, iar spatele, abdomenul și aripile sunt de culoare gri cu vermiculații. Femela are penajul în culori șterse, capul maroniu-deschis cu sprânceana mai deschisă la culoare, pieptul, ceafa, târtița și coada de culoare maronie, iar spatele și lateralele corpului de culoare gri-maroniu. Lungimea corpului este de 42 - 49 cm, anvergura de 72 - 82 cm, iar greutatea este de 585 - 1240 g în cazul masculului și 468 - 1090 g în cazul femelei.

Etimologia denumirii știintifice

Numele de gen (Aythya) este numele grecesc al unei specii marine neidentificate, iar numele de specie provine din cuvântul latin ferina - sălbatic

Localizare și comportament

Distribuție
Specia are o distribuție largă la nivelul Palearcticului de vest, fiind prezentă din vestul și sud-vestul Europei, până în sud-estul Siberiei și nordul Chinei. Unele populații din sudul și sud-vestul zonei de cuibărire sunt sedentare. Iernează în sudul și vestul Europei, jumătatea nordică a Africii, precum și în sudul și estul Asiei. În România, specia cuibărește pe tot teritoriul țării, din zonele joase până în zonele de deal, acolo unde există zone umede.
Fenologie
Specia cuibărește în România, fiind sedentară. În perioada de cuibărire specia are o prezentă mai dispersată, în locurile de cuibărire, iar în perioada rece a anului specia este prezentă pe majoritatea suprafețelor acvatice (mai puțin pe apele curgătoare), existând influx de indivizi din nordul distribuției. Abundența indivizilor poate fi diferită de la un sezon la altul, în funcție de gradul de acoperire cu gheață al suprafețelor acvatice.
Habitate
Specia preferă pentru cuibărire zonele umede cu ape stătătoare sau ușor curgătoare, mediu-eutrofizate, cum sunt mlaștinile, lacurile, zonele lagunare etc. În afara perioadei de cuibărire este puțin pretențioasă, fiind observată pe majoritatea suprafețelor acvatice.
Hrană
Rața cu cap castaniu este omnivoră, hrana vegetală fiind compusă din rădăcini, semințe, diferite părți ale plantelor acvatice sau palustre, iar cea animală, din: insecte acvatice și larvele acestora, moluște, crustacee, viermi, amfibieni și pești de dimensiuni reduce.
Alte informații
Populația europeană a suferit în ultimii ani un declin considerabil, ceea de a determinat IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii) să încadreze specia ca amenințată (categoria Vulnerabilă).

Populație

Populația mondială a speciei este estimată la 1 950 000 - 2 250 000 de indivizi, tendința populațională la nivel mondial fiind în scădere. Populația din România este estimată la 20 698 - 28 762 de perechi cuibăritoare, tendința populațională fiind deocamdată necunoscută.

Reproducere

Perioada de reproducere începe în lunile aprilie/mai. Depune în medie 8 - 10 ouă (3 - 22 ouă), care sunt clocite pentru 24 - 28 de zile. Cuiburile care conțin peste 15 ouă fiind probabil un rezultat al parazitismului nidicol. Puii sunt capabili de zbor după 50 - 55 de zile. Cuibul este situat în apropierea apei sau în vegetația palustră și este sub forma unei adâncituri superficiale, în vegetație densă, căptușit cu fire de iarbă și frunze. Perechile se formează din timpul iernii sau începutul primăverii. Cuibărește solitar sau colonial, uneori în colonii mixte cu Pescărușul râzător, prezența acestuia conferind un grad de protecție împotriva prădătorilor (corvide, mustelide etc.). În cazul acestei specii este dovedit parazitismul nidicol atât intraspecific cât și interspecific, fenomen care apare la mai multe specii de rațe.

Harti jpeg: Harta de distribuție a zonelor de cuibărire bazată pe Raportarea pe Art. 12 (2020)

Galerie poze și ilustrații