Pelecaniformes > Phalacrocoracidae > Specia Microcarbo pygmaeus
Expand pic

Cormoran mic

Microcarbo pygmaeus

Deschide galerie
Foto: Marius Iana
Taxonomie

RegnulAnimalia

ClasaAves

OrdinulPelecaniformes

FamiliaPhalacrocoracidae

Specia Microcarbo pygmaeus

Descriere

Este o specie de cormoran de talie mică, ce nu prezintă dimorfism sexual. Penajul general este negricios cu reflexii verzui-bronz, coada este lungă, ciocul scurt, iar gâtul este gros și scurt. Adulții cuibăritori au o creastă mică deasupra frunții, iar capul, gâtul și partea dorsală sunt de culoare neagră cu smocuri mici de pene albe. Lungimea corpului este de 45 - 55 cm, anvergura de 80 - 90 cm, iar greutatea este de 565 - 870 g.

Etimologia denumirii știintifice

Numele genului Microcarbo provine din alăturarea cuvântului grecesc micro - mic și a cuvântului de origine latină carbo - cărbune. Numele speciei provine din cuvântul latin pygmaeus - pitic.

Localizare și comportament

Distribuție
Specia are o distribuție relativ restrânsă și fragmentată, arealul de cuibărire desfășurându-se din sud-estul Europei și Estul Turciei până la estul Mării Aral și Tajikistan, iar în sud până în Irak și Israel. În România cuibărește fragmentat de-a lungul cursului Dunării și în Delta Dunării, dar și în câteva locații izolate în Câmpia de vest și Transilvania. Populațiile cuibăritoare mai la nord coboară iarna în partea sudică a distribuției.
Fenologie
Specia cuibărește în România, fiind sedentară.
Habitate
Preferă zonele umede aflate la altitudini mici, cum sunt lacurile, cursurile de râu cu ape line și deltele, preferând pentru cuibărire arborii/arbuștii încorporați în vegetația palustră, precum și suprafețele cu stufărișuri. În afara perioadei de cuibărire este mai puțin pretențios și poate apare în majoritatea corpurilor de apă din zona de distribuție.
Hrană
Este o specie ihtiofagă. Consumă pești de dimensiuni mai mici, până la 15 cm, cu greutăți medii de 15 g, de obicei din familia Cyprinidae. Se hrănește solitar sau în grupuri mici, prin urmărirea activă a prăzii.
Alte informații
Este o specie de cormoran de interes comunitar din România (specie Natura 2000), pentru conservarea căreia statele membre ale Uniunii Europene au desemnat anumite arii de protecție (SPA - Special Protection Areas / Arii Speciale de Protecție Avifaunistică).

Populație

Populația globală a speciei este estimată la 48 000 - 137 000 de indivizi. Populația europeană este estimată la 37 600 - 50 400 de perechi, iar tendința populațională la nivel european este estimată ca fiind în creștere. Populația cuibăritoare din România este estimată la 9 500 - 10 400 de perechi, iar tendința populațională la nivel național este estimată ca fiind crescătoare.

Reproducere

Perioada de reproducere începe în luna aprilie și poate depune ponta până în iulie. Ponta este formată din 2 - 8 ouă (de obicei 4 - 6) care sunt clocite pentru 27 - 30 de zile. Puii sunt capabili de zbor la aproximativ 70 de zile de la eclozare. Cuibul este construit din crengi și căptușit cu materiale vegetale mai fine, fiind plasat de obicei în apropierea sau deasupra apei, în arbori, tufe sau în stufăriș. Cuibărește de obicei în colonii mixte împreună cu egrete, stârci și cormoranul mare.

Amenințări și măsuri de conservare

Principalele amenințări asupra speciei sunt legate de pierderea sau scăderea calității zonelor umede, prin activități ca: drenarea zonelor umede și schimbarea utilizării terenurilor (transformarea zonelor umede în terenuri arabile sau pășuni), eliminarea vegetației palustre, poluarea apelor de suprafață etc. Alte amenințări asupra speciei sunt: deranjul în apropierea coloniilor, persecutarea speciei în cadrul domeniului acvaculturii industriale, capturarea exemplarelor în plasele de pescuit etc.

Harti jpeg: Harta de distribuție a zonelor de cuibărire bazată pe Raportarea pe Art. 12 (2020)

Galerie poze și ilustrații