RegnulAnimalia
ClasaAves
OrdinulPodicipediformes
FamiliaPodicipedidae
Specia Podiceps nigricollis
Descriere
Este o specie de corcodel de talie medie. Dimorfismul sexual este redus, atât femela cât și masculul având penajul de vară negru pe spate, gât și cap, maroniu pe lateralele corpului, iar în spatele ochiului prezintă pene fine sub forma unui evantai, de culoare gălbuie. Ciocul este mic, ascuțit și ușor curbat în sus, irisul este de culoare roșie, iar penele de pe creștet sunt erectile, dând impresia unui cap ascuțit, cu fruntea abruptă. Penajul de iarnă este alb pe lateralele corpului și lateralele capului, iar spatele, gâtul și creștetul sunt negre. Tectricele auriculare de culoare neagră pătrund în penajul alb de pe lateralele capului, formând un contrast ușor de observat. Lungimea corpului este de 28 - 34 cm, anvergura de 46 - 55 cm și greutatea de 265 - 450 g.
Etimologia denumirii știintifice
Numele de gen, Podiceps, provine din cuvintele latine podicis - partea terminală a abdomenului și pes - picior, cu referire la poziția picioarelor înspre capătul abdomenului. Numele de specie, nigricollis, provine din cuvintele latine niger - negru și collum - gât.
Localizare și comportament
Distribuție
Specia are o distribuție largă la nivel global, fiind prezentă în America de nord, sudul și estul Africii, Europa, estul și sud-estul Asiei, nord-vestul Mongoliei și nord-estul Chinei. Distribuția din jumătatea sudică a Europei este mai fragmentată față de jumătatea nordică, multe populații din sud fiind rezidente. Populația Europeană iernează în sudul continentului, nordul Africii și sud-estul Asiei. În România, specia cuibărește în zonele umede din Câmpia Română, Dobrogea și Podișul Moldovei și mai fragmentat în Transilvania și Câmpia de Vest.
Fenologie
Specia cuibărește în România și este prezentă și în afara perioadei de cuibărit, existând influx de indivizi din nord și deplasări către sud a indivizilor cuibăritori în România.
Habitate
Specia preferă în perioade de cuibărit habitatele umede cu ape puțin adânci, bogate în vegetație submersă și vegetație palustră, stufărișuri extinse cu ochiuri de apă, dar și ape curgătoare line cu maluri bogate în vegetație palustră. În afara perioadei de cuibărit apare pe majoritatea corpurilor de apă care nu sunt înghețate, mai ales în sudul țării.
Hrană
Corcodelul cu gât negru se hrănește preponderent cu nevertebrate atașate prin ecologia lor de mediul acvatic, cuprinzând libelule, cărăbuși, moluște, crustacee, dar se hrănește și cu amfibieni și pești de talie mică.
Alte informații
Este o specie preponderent colonială, dimensiunea coloniei fiind variabilă și atingând până la 1000 de perechi în America de nord. Coloniile de corcodel cu gât negru se asociază des cu cele de pescăruși și chire.
Populație
Populația globală a speciei este de 3 900 000 - 4 200 000 de indivizi. Populația Europeană a speciei este estimată la 46 400 - 77 500 de perechi cuibăritoare, tendința populațională la nivel european fiind incertă.
Populația cuibăritoare din România este estimată la 2000 - 4000 de perechi cuibăritoare, tendința populațională fiind deocamdată necunoscută.
Reproducere
Perioada de reproducere se desfășoară în intervalul aprilie - august. Depune o pontă pe an (ocazional doua), formată din 1 - 8 ouă, incubate o perioadă de 20 - 24 zile. Puii sunt independenți la 20 - 21 de zile de la eclozare. Cuibul este o platformă construită din materiale vegetale, ancorată de vegetație.
Amenințări și măsuri de conservare
Principalele amenințări asupra speciei sunt legate de pierderea sau degradarea habitatelor propice pentru cuibărire prin acțiuni ca: management defectuos al zonelor umede, desecarea, incendierea vegetației palustre, modificarea malurilor, deranjul în perioada de cuibărire etc.
