Expand pic

Şoimul rândunelelor

Falco subbuteo

Deschide galerie
Foto: Sebastian Bugariu
Taxonomie

RegnulAnimalia

ClasaAves

OrdinulFalconiformes

FamiliaFalconidae

GenulFalco

SpeciaFalco subbuteo

01:13

Descriere

Traieste in zone deschise, joase, cu palcuri de copaci si vegetatie, deseori in apropiere de ape. Poate semana cu o drepnea mare in zbor, datorita aripilor in forma de secera si zborului acrobatic. Adultii sunt gri pe partea superioara, cu o „mustata” neagra si „pantaloni” rosii caramizii. Lungimea corpului este de 28-36 de centimetri, anvergura de 69-84 cm, masa corporala medie de 131–232 g (mascul) si 141-340 g (femela). Vaneaza in zbor insecte largi, pasari mici si lilieci, iar ocazional mamifere mici si reptile. In libertate, traieste intre cinci si zece ani.

Localizare si comportament

Vizitator de vara in mai toata Europa, ierneaza in Africa de sud, parasind terenurile de cuibarit din luna august. Specie care actioneaza la asfintit, este foarte activa seara, cand vaneaza pasarile care se strang in stoluri. Ocazional, vaneaza si pe timp de noapte. Atinge maturitatea sexuala la varsta de doi ani. Partenerii au ritualuri nuptiale aeriene, in care masculul ii paseaza femelei hrana. Aproape intotdeauna cuibaresc in cuiburile abandonate de alte pasari, cel mai adesea in cuiburi de cioara. De obicei sunt pasari solitare si teritoriale in sezonul de imperechere.

Populatie

Populatia care cuibareste in Europa este relativ mica: 71.000 – 120.000 de perechi, ceea ce inseamna mai putin de un sfert din populatia globala. In ciuda declinului din anumite tari in perioada 1990-2000, specia a ramas stabila ca nivel de populatie.

Reproducere

Doua-patru oua sunt depuse in luna iunie si sunt clocite de ambii parinti, desi mai mult de femela, timp de 27-33 de zile. Marimea medie a unui ou este de 42x33 mm. Puii parasesc cuibul dupa 28-34 de zile, dar depind de mancarea adusa de parinti pentru inca cinci saptamani. Scot un singur rand de pui pe an.

Amenintari si masuri de conservare

Amenintarile pentru aceasta specie includ vanatoarea ilegala in timpul migratiei, dar si distrugerea habitatului, intensificarea agriculturii. Acestea din urma au dus la reducerea populatiilor de insecte si pasari care constituiau hrana lor. Masurile de conservare  trebuie sa se axeze pe practici agricole care sa favorizeze si viata salbatica. Cuiburile artificiale sunt o masura benefica in zonele de unde lipsesc cuiburile de cioara.

Harti jpeg: Harta de distribuție a zonelor de cuibărire bazată pe pătrate ETRS 10Km (Raport Art. 12)

GALERIE POZE SI ILUSTRATII