Expand pic

Sfrâncioc roşiatic

Lanius collurio

Deschide galerie
Foto: Razvan Zinica
Taxonomie

RegnulAnimalia

ClasaAves

OrdinulPasseriformes

FamiliaLaniidae

GenulLanius

SpeciaLanius collurio

02:15

Descriere

Sfrânciocul roşiatic este caracteristic zonelor agricole deschise, de păşune, cu multe tufişuri şi mărăcinişuri. Are lungimea corpului de 16-18 cm, cu o greutate de 25-36,5 g. Anvergura aripilor este de 26-31 cm. Penajul celor două sexe este diferenţiat. Masculul are capul gri şi spatele maroniu iar femela este maronie. Se hrăneşte cu insecte, mamifere şi păsărele mici, şopârle şi broaşte.

Etimologia denumirii stiintifice

Numele de gen provine din latinescul lanius – măcelar, cu referire la comportamentul păsării. Numele de specie provine din grecescul kollurion – pasăre de mărimea sturzului identificată de Aristotel (384-322 î.Hr.).

Localizare si comportament

Este o specie larg răspândită pe continentul european. Este întâlnită până la o altitudine maximă de 1700 m. Perechile cuibăresc la o distanţă de 100-300 m unele de celelalte. Numele de „ lanius – măcelar„ l-a primit de la obiceiul de a fixa în spinii arbuştilor insecte, păsărele şi mamifere mici atunci când hrana este abundentă, pentru a o folosi în zilele cu vreme ploioasă când hrana este mai puţin disponibilă. Prada prinsă este omorâtă prin lovituri precise cu ciocul în spatele gâtului. Din cartierele de iernare se întoarce în grupuri mici de 5-7 păsări. Cuibul este amplasat la o înălţime de până la doi m de la sol, în mărăcini sau copaci mici. Este alcătuit de către ambii parteneri în circa 4-5 zile, din materiale vegetale căptuşite cu iarbă şi muşchi. Iernează în Africa, în Sudan, Egipt şi Etiopia. Longevitatea maximă cunoscută este de zece ani şi o lună.

Populatie

Populaţia europeană este mare, cuprinsă între 6300000-13000000 de perechi. A înregistrat un declin moderat între 1970-1990. În perioada 1990-2000, populaţia s-a menţinut stabilă în ţările estice şi nu se cunoaşte tendinţa în Rusia şi Spania. În România numărul estimat de perechi este de 1380000-2600000. Doar în Rusia sunt înregistrate efective mai mari.

Reproducere

Soseşte din cartierele de iernare în aprilie. Femela depune în mod obişnuit 4-6 ouă la sfârşitul lunii mai şi începutul lunii iunie, cu o dimensiune de circa 22 x 17 mm şi o greutate de 3,2 g. Incubaţia durează în jur de 13-15 zile şi este asigurată de către femelă, care este hrănită în tot acest timp de către mascul. Puii sunt hrăniţi de ambii părinţi şi devin zburători după 14-15 zile. Este depusă o singură pontă pe an.

Amenintari si masuri de conservare

Degradarea habitatelor, intensificarea agriculturii şi dezvoltarea monoculturilor au un efect semnificativ asupra populaţiei. Păstrarea unui mozaic de habitate cu prezenţa arbuştilor şi mărăcinişurilor în zonele deschise agricole şi cu păşuni contribuie la conservarea speciei.

Harti jpeg: Harta de distribuție a zonelor de cuibărire bazată pe pătrate ETRS 10Km (Raport Art. 12)

GALERIE POZE SI ILUSTRATII