Expand pic

Şerpar

Circaetus gallicus

Deschide galerie
Foto: Emil Todorov
Taxonomie

RegnulAnimalia

ClasaAves

OrdinulFalconiformes

FamiliaAccipitridae

GenulCircaetus

SpeciaCircaetus gallicus

Descriere

Şerparul este o specie ce preferă un mozaic de habitate cu zone împădurite folosite pentru cuibărit şi zone deschise preferate pentru hrănire. Lungimea corpului este de 62-69 cm şi are o greutate de 1200-2000 g pentru mascul şi 1300-2300 g pentru femelă. Anvergura aripilor este cuprinsă între 162-178 cm. Adulţii au înfăţişare similară, femela având coada ceva mai lungă. Penajul este variabil, cu spatele, capul şi pieptul maronii, iar abdomenul alb şi presărat cu pete maronii. Penele de zbor sunt închise, iar pe coadă se observă 3-4 benzi închise. Se hrăneşte în special cu şerpi şi alege cu precădere speciile neveninoase. Se hrăneşte şi cu şopârle, broaşte, mamifere mici şi mai rar cu păsări sau nevertebrate.

Etimologia denumirii stiintifice

Numele de gen este compus din forma latinizată a cuvântului grecesc kirkos – răpitoare ce descrie cercuri şi din grecescul aietos – acvilă. Numele de specie vine din forma latinizată Gallia a cuvântului grecesc Gaul – Franţa de astăzi.

Localizare si comportament

Este o specie prezentă în cea mai mare parte a continentului european. Zboară la înălţime mare şi uneori planeză „staţionar” (pe loc) în căutarea prăzii. Este o specie tăcută ce trăieşte până la 17 ani. Îşi construieşte anual câte un cuib şi uneori alungă de la cuibul lor alte specii. Cuibăreşte în copaci şi mult mai rar pe stânci. Cuibul este construit din crengi şi căptuşit cu iarbă. Iernează în Africa.

Populatie

Populaţia europeană a speciei este mică, cuprinsă între 8400-13000 de perechi. S-a menţinut stabilă între 1970-1990. Specia a descrescut în Turcia în perioada 1990-2000 şi s-a menţinut stabilă în restul continentului. În România, populaţia estimată este de 220-300 de perechi. Cele mai mari efective sunt în Franţa, Spania şi Turcia.

Reproducere

Cuibul este construit de ambii părinţi. Femela depune un ou în luna mai, cu o dimensiune de circa 72,8 x 58,6 mm. Incubaţia durează 45-47 de zile şi este asigurată de femelă, care este hrănită de mascul în toată această perioadă. Puii devin zburători la 60-80 de zile.

Amenintari si masuri de conservare

Vânătoarea ilegală, mai ales în timpul migraţiei, este principala cauză a mortalităţii înregistrate de această specie, alături de deranjul provocat de activităţile umane.

Harti jpeg: Harta de distribuție a zonelor de cuibărire bazată pe pătrate ETRS 10Km (Raport Art. 12)

GALERIE POZE SI ILUSTRATII