Expand pic

Fugaci de ţărm

Calidris alpina

Deschide galerie
Foto: Sebastian Bugariu
Taxonomie

RegnulAnimalia

ClasaAves

OrdinulCharadriiformes

FamiliaScolopacidae

GenulCalidris

SpeciaCalidris alpina

Descriere

Fugaciul de tarm este o specie caracteristica zonelor de tundra, cu pajisti umede si lacurilor cu apa salmastra si sarata. In timpul migratiei si in cartierele de iernare apare in zonele lagunare si costiere cu apa salmastra sau sarata. Ca dimensiune, este similara graurului (Sturnus vulgaris). Lungimea corpului este de 16 – 22 cm si o greutate de 48 – 64 g. Anvergura aripilor este de circa 32 – 36 cm. Durata medie de viata este de circa 5 ani, iar longevitatea maxima inregistrata este de 19 ani. Adultii au infatisare similara, masculul avand culorile penajului mai intense. Spatele si capul au o culoare ruginie, iar abdomenul negru. Se hraneste cu insecte si larvele acestora, viermi, melci, resturi vegetale si pestisori. 

Etimologia denumirii stiintifice

kalidris – gr. Al unei pasari neidentificate (Aristotel)
alpina – lat. - alpin  

Localizare si comportament

Este o specie prezenta in nordul continentului european. In afara sezonului de cuibarit este o pasare gregara, calatorind in grupuri de sute sau mii de exemplare. Atinge maturitatea sexuala la 2 ani. Masculul soseste inainte in teritoriile de cuibarit. Pentru atragerea femelei, masculul executa un ritual nuptial manifestat prin zboruri scurte, alternate cu fluturari ale aripilor. Apoi face cateva adancituri in sol, pe care le captuseste cu iarba si frunze. Femela, alege una dintre aceste adancituri si finalizeaza constructia cuibului.  Ierneaza in Europa si Africa.

Populatie

Populatia europeana a speciei este mare 300.000 – 570.000 perechi. S-a mentinut cel mai probabil stabila in perioada 1970 – 1990, desi populatia ce ierna in Europa a descrescut. In perioada 1990 – 2000, populatia s-a mentinut stabila in nord vestul Europei, dar a scazut in Rusia si tarile baltice. In Romania, apare in pasaj primavara in aprilie si mai, iar toamna in august si septembrie. Cele mai mari efective cuibaritoare sunt in Irlanda, Suedia si Norvegia. In Europa, tarile cu cel mai mare numar de exemplare in timpul iernii sunt Marea Britanie, Franta si Olanda.

Reproducere

Soseste din cartierele de iernare in a doua parte a lunii martie si inceput de aprilie. Femela depune in mod obisnuit 4 oua, cu o dimensiune medie de 35 x 24 mm si o greutate medie de 10,2 g. Incubatia dureaza 20 – 22 zile si este asigurata de ambii parteneri. Dupa eclozare, puii parasesc la scurt timp cuibul si sunt ingrijiti in prima saptamana de ambii parinti, dupa care, de obicei, femela paraseste familia. Masculul continua sa aiba grija de pui pana devin zburatori la 19 – 21 de zile.

Amenintari si masuri de conservare

Degradarea habitatelor si cresterea deranjului sunt principalele pericole ce afecteaza specia.

GALERIE POZE SI ILUSTRATII