Expand pic

Fluierar de mlaştină

Tringa glareola

Deschide galerie
Foto: Cristian Mihai
Taxonomie

RegnulAnimalia

ClasaAves

OrdinulCharadriiformes

FamiliaScolopacidae

GenulTringa

SpeciaTringa glareola

Descriere

Fluierarul de mlaştină este o specie caracteristică zonelor de tundră cu tufişuri şi păşunilor umede. Lungimea corpului este de 18-21 cm şi are o greutate de 50-65 g. Anvergura aripilor este de circa 50-57 cm. Apropiată ca mărime de fluierarul de zăvoi ( Tringa ochropus ), are însă picioarele mai lungi. Adulţii au înfăţişare similară, iar penajul este cafeniu spre maro. Se hrăneşte cu insecte, larve, viermi, crustacee, moluşte, lipitori, broaşte şi peştişori.

Etimologia denumirii stiintifice

Numele de gen provine din grecescul trungas – pasăre de ţărm ce îşi balansează coada, menţionată de Aristotel. Numele de specie provine din cuvintele latine glarea – prundiş şi colere – a locui, cu referire la habitatul preferat al păsării.

Localizare si comportament

Este o specie prezentă în nordul continentului european. Specie monogamă, atinge maturitatea sexuală la un an şi durata de viaţă de până la 11 ani. Se hrăneşte în zone cu ape mici, în perechi sau cel mai adesea în grup. Cuibul poate fi aşezat pe pământ şi căptuşit cu muşchi şi resturi vegetale sau foloseşte cuiburile vechi amplasate în copaci ale altor specii. Iernează în Africa.

Populatie

Populaţia europeană a speciei este mare, cuprinsă între 350000-1200000 de perechi. A înregistrat un declin moderat în perioada 1970-1990. Deşi în perioada 1990-2000 populaţia s-a menţinut stabilă, totuşi nu a revenit la nivelul din perioada anterioră declinului. În România este specie de pasaj, fiind prezentă primăvara în aprilie şi mai, iar toamna în august şi septembrie. Cele mai mari efective sunt prezente în Finlanda, Rusia şi Suedia.

Reproducere

Soseşte din cartierele de iernare în aprilie şi mai. Femela depune în mod obişnuit patru ouă în iunie, cu o dimensiune medie de 38 x 26 mm şi o greutate medie de 13,5 g. Incubaţia durează 22-23 de zile şi este asigurată de ambii parteneri. Puii sunt îngrijiţi numai de către mascul. Devin zburători la 29-31 de zile.

Amenintari si masuri de conservare

Distrugerea zonelor umede în zonele de cuibărit şi mai ales a celor situate pe traseul de migraţie, poluarea apelor prin folosirea pesticidelor în agricultură şi deranjul determinat de activităţile umane sunt principalele pericole ce afectează specia. Reconstrucţia zonelor umede pe traseul de migraţie este prioritară.

GALERIE POZE SI ILUSTRATII