Fluierar cu picioare verzi

Cuibărește în poieni de pădure, turbării și zone mlăștinoase. Iernează în estuare, zone costiere, sărături și lacuri cu apă dulce. Ceva mai mare decât un fluierar cu picioare roșii, având lungimea corpului de 30-34 cm, anvergura aripilor de 68-70 cm și greutatea corpului de 190 g. Adulții sunt de culoare gri-măsliniu în perioada de reproducere cu dungi negru pe partea superioară. Partea inferioară este albă cu dungi maronii pe gât și piept. În zbor târtița albă se extinde în formă de V spre spate. Iarna partea superioară este gri cu partea inferioară albă. Picioarele sunt verde opac, iar ciocul lung întors în sus este gri cu marginea neagră. Se hrănește cu nevertebrate mici și pești. Longevitatea în sălbăticie este de 9 ani.

Cuibărește în poieni de pădure, turbării și zone mlăștinoase. Iernează în estuare, zone costiere, sărături și lacuri cu apă dulce. Ceva mai mare decât un fluierar cu picioare roșii, având lungimea corpului de 30-34 cm, anvergura aripilor de 68-70 cm și greutatea corpului de 190 g. Adulții sunt de culoare gri-măsliniu în perioada de reproducere cu dungi negru pe partea superioară. Partea inferioară este albă cu dungi maronii pe gât și piept. În zbor târtița albă se extinde în formă de V spre spate. Iarna partea superioară este gri cu partea inferioară albă. Picioarele sunt verde opac, iar ciocul lung întors în sus este gri cu marginea neagră. Se hrănește cu nevertebrate mici și pești. Longevitatea în sălbăticie este de 9 ani.
mai putin

Cuibărește în tot cuprinsul Europei de nord. Majoritatea păsărilor care cuibăresc în Europa migrează spre Africa, dar unele iernează în vestul Europei, Mediterana sau în apropierea coastelor Asiatice și Australiene. Migrația de toamnă începe în iulie, revenind în luna martie. Se hrănește atât ziua cât și noaptea prin sondarea apelor de mică adâncime. Reproducerea începe la vârsta de 2 ani. Masculii ajung prima dată în teritoriile de cuibărit și stabilesc un perimetru, apoi efectuează zboruri de etalare a penajului pentru a atrage o femelă. Perechile sunt de obicei monogame și adesea cuibăresc în aceleași teritorii an de an, cu toate că masculii au uneori 2 femele. Cuibăritul se desfășoară în perechi solitare într-o adâncitură puțin adâncă în pământ, căptușită cu vegetație, în apropierea unei stânci, copac sau un trunchi uscat.

Cuibărește în tot cuprinsul Europei de nord. Majoritatea păsărilor care cuibăresc în Europa migrează spre Africa, dar unele iernează în vestul Europei, Mediterana sau în apropierea coastelor Asiatice și Australiene. Migrația de toamnă începe în iulie, revenind în luna martie. Se hrănește atât ziua cât și noaptea prin sondarea apelor de mică adâncime. Reproducerea începe la vârsta de 2 ani. Masculii ajung prima dată în teritoriile de cuibărit și stabilesc un perimetru, apoi efectuează zboruri de etalare a penajului pentru a atrage o femelă. Perechile sunt de obicei monogame și adesea cuibăresc în aceleași teritorii an de an, cu toate că masculii au uneori 2 femele. Cuibăritul se desfășoară în perechi solitare într-o adâncitură puțin adâncă în pământ, căptușită cu vegetație, în apropierea unei stânci, copac sau un trunchi uscat.
mai putin

Populația cuibăritoare europeană este relativ mică de 75.000-160.000 de perechi. În ciuda unui declin scăzut în UK în perioada 1990-2000, populația a rămas stabilă sau a crescut în alte zone. Specia nu cuibărește în prezent în România.

Populația cuibăritoare europeană este relativ mică de 75.000-160.000 de perechi. În ciuda unui declin scăzut în UK în perioada 1990-2000, populația a rămas stabilă sau a crescut în alte zone. Specia nu cuibărește în prezent în România.
mai putin

Între aprilie-iunie femela depune 3-4 ouă de 51x35 mm în dimensiune și ambii părinți clocesc pentru 22-26 de zile. Este comun pentru un singur părinte să aibă grijă de pui până aceștia dezvoltă penajul la 25-31 de zile de la eclozare. Perechile cresc o singură generație pe an.

Între aprilie-iunie femela depune 3-4 ouă de 51x35 mm în dimensiune și ambii părinți clocesc pentru 22-26 de zile. Este comun pentru un singur părinte să aibă grijă de pui până aceștia dezvoltă penajul la 25-31 de zile de la eclozare. Perechile cresc o singură generație pe an.
mai putin

Zonele inundabile de pe coastele de est ale Asiei, utilizate de specie în timpul migrației, sunt deteriorate datorită concesionării terenurilor în vederea dezvoltării urbane. Specia este vulnerabilă și la poluarea industrială și deranjul provocat de activitățile umane cum ar fi pescuitul.

Zonele inundabile de pe coastele de est ale Asiei, utilizate de specie în timpul migrației, sunt deteriorate datorită concesionării terenurilor în vederea dezvoltării urbane. Specia este vulnerabilă și la poluarea industrială și deranjul provocat de activitățile umane cum ar fi pescuitul.
mai putin