Expand pic

Fluierar cu picioare verzi

Tringa nebularia

Deschide galerie
Foto: Marius Iana
Taxonomie

RegnulAnimalia

ClasaAves

OrdinulCharadriiformes

FamiliaScolopacidae

GenulTringa

SpeciaTringa nebularia

Descriere

Este o specie de limicolă (păsări de țărm) de talie medie. Nu există dimorfism sexual. Are colorit general cu nuanțe de maroniu-gri, cu pete negre dorsal. La păsările tinere și în penaj de iarnă lipsesc petele negre. Pieptul este pătat, cu trecere înspre alb pe abdomen. Ciocul este caracteristic, lung, masiv și vizibil curbat în sus. Picioarele sunt verzui deschis. Lungimea corpului este de 30 - 34 cm, anvergura aripilor este de 55 – 62 cm, iar greutatea de 125 – 290 de grame.

Etimologia denumirii stiintifice

Numele de gen provine din grecescul trungas – o specie de pasăre de țărm cu târtiță albă ce îşi balansează coada, menționată de Aristotel (identificare incertă). Numele de specie provine din cuvântul latin nebula - ceață, cu referire la coloritul general gri al speciei.

Localizare si comportament

Distribuție
Specie palearctică cu distribuție foarte largă, cuibărind din nord-vestul Europei (Scoția, Norvegia), până în extremul Orient (Kamceatka), în regiunea de taiga și tundră. Iernează în sudul și vestul Europei (în special în regiunile de coastă), nordul Africii, valea Nilului, zona litorală a peninsulei Arabe, jumătatea sudică a Africii și sudul Asiei. În România este prezentă pe tot teritoriul țării în perioadele de migrație.
Fenologie
Nu cuibărește în România. Este prezentă doar în perioadele de migrație din primăvară și toamnă. Unele exemplare sunt prezente și în timpul verii, probabil indivizi necuibăritori sau juvenili proaspăt sosiți din zonele de cuibărire.
Habitate
Cuibărește în zonele umede subarctice, din regiunea de taiga (pădure boreală) și tundră (în zona de limită cu păduri de molid și mesteacăn). Preferă habitate deschise din interiorul pădurilor mlăștinoase, zone de turbă deschise sau cu vegetație de tufe, margini de lacuri eutrofe cu vegetație abundentă sau alte zone umede semideschise, cu tufărișuri. În migrație poate fi întâlnită pe toată suprafața țării, pe marginea habitatelor acvatice (lacuri, margini de râu), unde găsește suprafețe potrivite pentru hrănire: zone mâloase cu apă de mică adâncime.
Hrană
Este o specie carnivoră, fiind legată de hrana disponibilă în zonele de mal: nevertebrate ... mai multe

Populatie

Populația mondială a speciei este estimată la 440 000 - 1 500 000 de indivizi. Cea europeană este estimată la 98 700 – 202 000 de perechi. Având o populație atât de mare și un teritoriu de răspândire imens, specia este clasificată ca ”Risc scăzut”. Tendința la nivel european este considerată stabilă.

Reproducere

Perioada de reproducere începe la sfârșitul lunii aprilie. Depunerea ouălor are loc începând cu luna aprilie și se poate întinde până în iunie (în funcție de condițiile meteo și zonă), femela depunând de obicei 3-5 ouă, pe care le clocește timp de 22-26 de zile. Puii părăsesc cuibul după 25-31 de zile. Perechile cuibăresc solitar. Cuibul este rudimentar, de obicei o adâncitură direct pe sol.

Amenintari si masuri de conservare

Distrugerea zonelor umede în zonele de cuibărit şi mai ales a celor situate pe traseul de migrație, poluarea apelor prin folosirea pesticidelor în agricultură şi deranjul determinat de activitățile umane sunt principalele pericole ce afectează specia.

GALERIE POZE SI ILUSTRATII