Expand pic

Drepnea neagră

Apus apus

Deschide galerie
Foto: Emil Todorov
Taxonomie

RegnulAnimalia

ClasaAves

OrdinulApodiformes

FamiliaApodidae

GenulApus

SpeciaApus apus

Descriere

Drepneaua poate fi gasita intr-o varietate de habitate, de la orase si localitati mici la zone impadurite, ferme si parcuri. Drepnelele se hranesc, se imperecheaza si dorm in zbor, aterizeaza doar pentru depune ouale, de aceea este posibil sa le vedeti mai mereu in zbor. Au o forma a corpului caracteristica, cu aripi lungi, in forma de secera si cu o coada bifurcata. Culoarea preponderenta este maroniu inchis, cu barbie alba, dar deseori pare neagra, vazuta pe fondul albastru al cerului. Lungimea corpului este de 16-17 cm, anvergura aripilor de 40-44 cm, masa corporala de 36-52 g. Se hraneste cu insecte zburatoare, pe care le vaneaza in zbor. Durata medie de viata in salbaticie este de noua ani.

Localizare si comportament

Este un vizitator de vara in mai toata Europa si migreaza in Africa subsahariana pentru iernat. Vaneaza in timpul zilei, in stoluri mari si este deseori auzita “tipand”. Atinge maturitatea sexuala la patru ani, desi legatura dintre perechi poate incepe de la un an. Perechile cuibaresc impreuna an dupa an, dar daca un partener moare, este inlocuit imediat. Cuibareste in colonii. Perechea de drepnele construieste un cuib in forma de ceasca din vegetatie si pene, lipite cu saliva. De obicei aleg cornisele cladirilor.

Populatie

Populatia care cuibareste in Europa este foarte mare, intre 6,9 si 17 milioane de perechi. A fost inregistrat un declin in perioada 1990-2000 in mai multe tari, dar a crescut in altele.

Reproducere

Femela depune doua sau trei oua la diferente de cateva zile in luna mai. Marimea medie a unui ou este de 25 x 16 mm. Adultii clocesc pe rand, timp de 19-20 de zile, amandoi hranesc puii, care vor parasi cuibul la 37-50 de zile de la eclozare. Cresc o singura ponta pe an.

Amenintari si masuri de conservare

Una din principalele amenintari pentru drepnele este distrugerea cuiburilor, deoarece cuibaresc aproape exclusiv in cornisele si sub acoperisurile cladirilor. Reparatiile constructorilor le impiedica deseori sa acceseze spatiul de cuibarit, iar demolarile le lasa fara cuiburi. Drepnelele folosesc si cutii pe post de cuib, care pot fi o alternativa, in situatia in care cuibul original a fost distrus.

Harti jpeg: Harta de distribuție a zonelor de cuibărire bazată pe pătrate ETRS 10Km (Raport Art. 12)

GALERIE POZE SI ILUSTRATII