Expand pic

Codalb

Haliaeetus albicilla

Deschide galerie
Foto: Sebastian Bugariu
Taxonomie

RegnulAnimalia

ClasaAves

OrdinulFalconiformes

FamiliaAccipitridae

GenulHaliaeetus

SpeciaHaliaeetus albicilla

Descriere

Codalbul, cunoscut şi sub denumirea de vultur cu coada albă, este o pasăre de pradă diurnă, caracteristică zonelor deschise din zona coastelor marine şi lacurilor cu apă dulce în apropierea cărora se găsesc arbori bătrâni sau insule stâncoase. Lungimea corpului este de 76-92 cm şi are o greutate de 4100 g pentru mascul şi 5500 g pentru femelă. Anvergura aripilor este cuprinsă între 190-240 cm. Adulţii au înfăţişare similară, ciocul galben, irisul galben, coada albă şi corpul maroniu. Ajung la penajul caracteristic adultului în 5-6 ani. Coada devine complet albă numai după opt ani. Tinerii au ciocul, irisul, coada şi corpul închise la culoare. Se hrăneşte în special cu peşte, păsări de apă, mamifere mici şi uneori leşuri.

Etimologia denumirii stiintifice

Numele de gen derivă din cuvintele greceşti halos – de mare şi aetos – acvilă. Numele speciei derivă din cuvintele latine albus – alb şi cilla – cu sens de coadă, cu referire la coada albă a adulţilor.

Localizare si comportament

Este o specie cu răspândire mai mare în nordul, centrul şi estul Europei. Este migratoare în zonele nordice şi estice şi sedentară în rest. Este o specie monogamă ce tinde să îşi păstreze perechea toată viaţa. Atinge maturitatea sexuală la cinci ani şi trăieşte până la 27 de ani în sălbăticie şi 42 de ani în captivitate. Primăvara, perechea zboară deasupra teritoriului pe care l-a ocupat şi execută zboruri spectaculoase cu rostogoliri în aer la circa 200 m. Pentru cuibărit foloseşte acelaşi teritoriu an după an, utilizând alternativ 2-3 cuiburi. Vânează printr-un zbor jos deasupra apei, de unde îşi prinde prada, sau poate descrie cercuri largi la 200-300 m înălţime, de unde se uită după pradă. La sfârşitul lui aprilie şi începutul lui mai, când peştii depun icrele, stă nemişcat în ape mici şi prinde cu sărituri rapide peştii care trec prin apropiere. Se poate scufunda, dar o face rar. Fură hrană şi de la alte păsări.

Populatie

Populaţia europeană a speciei este mică, cuprinsă între 5000-6600 de perechi. A fost remarcată o creştere a populaţiei între 1970-1990, tendinţă care s-a menţinut şi în perioada 1990-2000. În România populaţia estimată este 28-33 de perechi, însă în trecut era o prezenţă obişnuită. Cele mai mari efective sunt în Norvegia, Rusia şi Polonia.

Reproducere

Cuibul este construit din crengi aduse de mascul şi aranjate de către femelă. Este căptuşit în interior cu muşchi şi iarbă, uneori şi lână. Femela depune de obicei două ouă la începutul lunii martie. Incubaţia durează 40-45 de zile şi este asigurată de ambii părinţi, însă în special de femelă. Masculul stă şi veghează în apropiere. În primele două săptămâni după ce puii eclozează unul dintre adulţi rămâne la cuib, iar apoi vânează împreună. Puii devin zburători la 70-80 de zile şi independenţi la 95-100 de zile.

Amenintari si masuri de conservare

Distrugerea habitatelor umede, tăierea pădurilor, creşterea deranjului produs de activităţile umane, otrăvirea accidentală şi coliziunea cu palele turbinelor eoliene sunt principalele pericole ce afectează specia. Pentru conservarea speciei a fost elaborat un Plan Internaţional de Acţiune.

GALERIE POZE SI ILUSTRATII